Acasă Ce se întâmplă în corpul tău când ești foarte stresat?

Ce se întâmplă în corpul tău când ești foarte stresat?

„Stresul este asemenea unui condiment: prea puțin face mâncarea neinteresantă, prea mult te poate sufoca”, spune Donald Tubesing, expert în managementul stresului. Stresul este omniprezent în viața fiecăruia dintre noi și are doza lui de beneficiu. Ne ambiționează, ne trezește atenția și ne ajută să ducem la bun sfârșit sarcinile zilnice. Problemele apar atunci când motivația este înlocuită cu starea de tensiune emoțională și mentală. Această senzație de presiune creează suferință – o stare psihologică negativă, care poate determina tulburări psihice și fizice.

Totul ține de resursele interioare

Cei mai mulți dintre noi se confruntă adesea cu situații stresante, iar în mod conștient sau mai puțin conștient evaluăm fiecare situație în parte. Hotărâm dacă ceva este o amenințare, cum putem face față acesteia și ce resurse putem folosi. Dacă ajungem la concluzia că resursele noastre sunt insuficiente pentru a face față situației, spunem că este o situație stresantă. Pe de altă parte, dacă abilitățile noastre și resursele sunt mai mult decât suficiente, atunci situația nu este considerată stresantă. În societatea modernă, tot mai mulți oameni duc o viață din ce în ce mai agitată și astfel ajung deseori să-și consume rapid resursele de a ține piept stresului. Ca atare, nu puțini sunt aceia care caută soluții pentru a rezista în aceste condiții. În 2015, Google a dezvăluit că cea mai frecventă căutare pe internet a fost „cum să scapi de stres”. Iată alte statistici îngrijorătoare:

77% dintre oameni experimentează zilnic simptome fizice cauzate de stres;
73% dintre oameni au în mod curent manifestări psihologice cauzate de stres;
33% dintre oameni simt că „trăiesc în condiții de stres extrem”;
48% dintre oameni spun că nu dorm noaptea din cauza stresului;
48% dintre oameni citează stresul ca având un impact negativ asupra vieții personale și profesionale.

Stresul țintește organele vitale

Corpul uman posedă, în total, 78 de organe, toate fiind repartizate în 13 sisteme majore. Dintre toate organele, cinci sunt considerate vitale: creierul, inima, rinichii, ficatul și plămânii. De ce facem această precizare? Fiindcă stresul are cel mai mare impact asupra celor mai importante organe ale corpului uman. De aceea, specialiștii nu exagerează deloc atunci când spun că stresul ne poate ucide.

Când suntem stresați, în circulația sangvină are loc o infuzie masivă de adrenalină și cortizol, cunoscuți de altfel ca hormoni de stres. Aceștia determină apariția următoarelor manifestări:

tensiunea arterială crește;
respirația devine mai rapidă;
sistemul digestiv și sistemul imunitar își reduc activitatea;
ritmul cardiac (pulsul) crește;
mușchii devin încordați;
starea de alertă împiedică somnul.

Stresul cronic, adică repetarea acestor manifestări pe perioade lungi de timp, reprezintă unul dintre principalii factori de risc pentru îmbolnăvirea inimii, creierului, plămânilor, tractului digestiv și altor organe, inclusiv pielea. Raportul dintre stres și diverse boli este foarte complex. Simplificând, putem spune că stresul poate cauza boli fizice și psihice, iar pe de altă parte, orice boală este un factor de stres în sine.

Boli cauzate de stres

Stresul produce modificări metabolice și hormonale în organism, putând afecta toate organele. Iată care sunt principalele boli în care stresul are o contribuție majoră:

Accelerarea îmbătrânirii. Stresul favorizează procesul oxidativ în organism, adică îmbătrânirea și moartea celulelor din cauza radicalilor liberi.
Deficit nutrițional. Pentru a produce energia necesară rezistenței la stres, corpul metabolizează mai rapid elementele nutritive, ceea ce se poate solda cu deficit de aminoacizi, potasiu, fosfor, magneziu, calciu, vitamine din complexul B. În plus, nutrienții esențiali nu sunt asimilați în mod corespunzător în perioadele de stres.
Deficit imunitar. Cortizolul produs ca răspuns la stres poate cauza slăbirea sistemului imunitar: organismul rămâne fără apărare în fața agenților patogeni, devenind predispus la infecții. Tot din cauza imunității scăzute, persoanele afectate de stres sunt predispuse la dezvoltarea unor forme de cancer.
Ulcer gastric. Chiar dacă știm la ora actuală că majoritatea ulcerelor sunt provocate de bacteria Helicobacter pylori, stresul este un factor ce poate contribui la instalarea sau întreținerea ulcerului gastric. Stresul este recunoscut ca jucând un rol activ în hiperaciditatea gastrică.
Probleme de sănătate mentală. Studiile arată un impact major al stresului în unele boli neurodegenerative și tulburări mentale. Cercetătorii afirmă că hipocampul, componentă esențială situată în centrul creierului, este foarte sensibil la stres. Așa se explică asocierea stresului cu afectarea memoriei în boli precum Alzheimer, scleroza multiplă, anxietate, depresie, schizofrenie, sindrom de stres post-traumatic.
Boli cu componentă psihosomatică. Originea bolilor următoare este multifactorială, iar stresul reprezintă una din cauzele ce pot contribui la exacerbarea sau cronicizarea lor: astmul, psoriazisul, poliartrita reumatoidă, sindromul de oboseală cronică, boala Crohn, fibromialgia, migrena, colita ulceroasă, sindromul premenstrual, obezitatea, diabetul.
Boli cardiovasculare. Stresul are un impact major asupra sistemului cardiovascular. Atât inima, cât și miile de kilometri de vase sangvine răspândite în întreg corpul au de suferit din cauza stresului. Ateroscleroza (acumularea de depozite de grăsime pe pereții arterelor), infarctul și tensiunea arterială sunt responsabili de cel mai mare număr de decese în rândul populației. Stresul cronic contribuie la toți trei. Totodată, stresul poate declanșa fibrilație atrială, palpitații, aritmii.

Soluții care te ajută să ții piept stresului

Deși este un inamic greu de învins, stresul poate fi stăpânit prin metode ce țin de autocontrol, asociate cu remedii naturale. În ceea privește managementul stresului, s-a demonstrat că persoanele care învață să gândească altfel referitor la evenimentele de zi cu zi reușesc să gestioneze stresul. Cu alte cuvinte, propria interpretare a provocărilor vieții poate decide dacă este sunt pozitive sau dăunătoare. În plus, relaxarea prin hobby-uri, muzică, meditație ajută la îndepărtarea stresului din stilul de viață.

În tot acest demers putem avea alături și doi aliați puternici contra stresului: magneziul și rhodiola.

Marine Magnesium de la Zenyth este un supliment alimentar 100% natural, recomandat pentru relaxare musculară, reducerea oboselii și extenuării. O capsulă Marine Magnesium conține 330 mg magneziu marin, obținut prin calcinarea apei de mare, care reprezintă 88% din doza zilnică recomandată. Toate reacțiile enzimatice din organism, în special enzimele responsabile cu producția de energie, au nevoie de magneziu. Magneziul contribuie la menținerea sănătății inimii, susținerea sănătății sistemului muscular și osos, funcționarea normală a sistemului nervos și la menținerea sănătății psihice.
Rhodiola de la Zenyth este un supliment alimentar 100% natural, recomandat pentru protecție antioxidantă și acțiune tonic-adaptogenă. Conține extract standardizat de Rhodiola rosea, o plantă adaptogenă renumită pentru capacitatea sa de a îmbunătăți capacitatea organismului de a se mobiliza în situații de stres intelectual, psihic, fizic. Rhodiola stimulează acțiunea serotoninei și dopaminei, neurotransmițători responsabili cu starea de bine, și crește metabolismul celular favorizând producția de adenozin trifosfat (ATP). Totodată, rhodiola reglează bătăile inimii, are rol energizant și revigorant asupra organismului,fiind recomandată pentru reducerea oboselii și creșterea capacității de concentrare și memorare în perioada examenelor.

Surse: