În ultimul timp, consumul de cereale încolțite sau germinate a devenit din ce în ce mai popular în diferite părți ale lumii. În esență, germinarea este practica realizării semințelor germinate, astfel încât aceste cereale și semințe să devină mai ușor de digerat, iar organismul tău să aibă acces la un profil nutrițional complet. Conform unei cercetări recente, atunci când se compară semințele germinate (cereale încolțite) cu semințele de cereale neîncolțite, acestea din urmă au un conținut scăzut de proteine, deficit de anumiți aminoacizi esențiali, proteine și amidon cu disponibilitate redusă, remarcându-se și prezența anumitor antinutrienți (compuși ce creează legături cu nutrienții, împiedicând digestia și utilizarea lor de către organism).
Multe tipuri diferite de „semințe” pot fi încolțite, chiar și unele la care nu te-ai fi gândit. Încolțirea semințelor a fost o practică comună de mii de ani, în Asia de Est și Europa. De fapt, cu diferite variațiuni, germinarea și fermentarea au făcut parte din aproape fiecare cultură, pentru că strămoșii noștri au înțeles numeroasele avantaje și beneficii pentru sănătate pe care le aduc germenii și lăstari.
Ce sunt antinutrienții și cum îți afectează sănătatea?
Unul dintre cele mai mari beneficii ale germenilor și lăstarilor este că aceștia ajută la scăderea prezenței antinutrienților. Acești antinutrienți sunt compuși naturali care se găsesc în semințele de plante ce interferează cu capacitatea noastră de a absorbi vitamine și minerale din plante. De ce există antinutrienții în mod natural în semințe de plante? Răspunsul e că aceștia au o proprietate de protecție în interiorul plantelor, ajutându-le să supraviețuiască prin apărarea organismului împotriva dăunătorilor și insectelor. De asemenea, antinutrienții au sarcina de a reține sămânța de la germinare până în momentul în care este suficient de coaptă și gata de maturizare. Acidul fitic este cel mai cunoscut antinutrient. Acesta blochează absorbția calciului, cuprului, fierului, magneziului și zincului și poate inhiba enzimele digestive (amilaza, tripsina și pepsina). Anemia, pierderea de masă osoasă și o serie de alte probleme de sănătate pot rezulta din cauza deficienței acestor minerale.
Beneficiile germenilor și lăstarilor
| Ajută digestia | Îmbunătățesc absorbția nutrienților | Cresc disponibilitatea proteinelor | Ajută la înlăturarea antinutrienților |
| Sporesc
conținutul de fibre |
Fac glutenul
mai ușor digerabil |
Reduc alergenii
din cereale |
Sporesc enzimele și antioxidanții |
1. Germenii și lăstarii fac alimentele mai ușor de digerat
Pentru mulți oameni, consumul de cereale, nuci, fasole și alte semințe este problematic atunci când vine vorba de digestie. Un beneficiu major al germinării este că deblochează enzimele benefice, care fac toate acestea mai ușor de digerat. Acest lucru ajută, de asemenea, la dezvoltarea florei intestinale benefice astfel încât să nu ai probleme. Mai ales în cazul cerealelor, germinarea ajută și la descompunerea zaharurilor complexe și a amidonului, ceea ce face cerealele mai digerabile. În studii recente, capacitatea de digerare a proteinelor de stocare și a amidonului este îmbunătățită datorită interacțiunilor parțiale de hidroliză care au avut loc în timpul germinării.
2. Germenii și lăstarii sporesc absorbția nutrienților
Ultimele cercetări arată că alimentele încolțite pentru o perioadă limitată determină creșterea activității enzimelor hidrolitice, îmbunătățirea conținutului anumitor aminoacizi esențiali, zaharuri totale, vitamine din grupa B. În germeni și lăstari, nutrienții precum blocurile de proteine, zaharurile sub formă de glucoză, vitaminele și mineralele devin mai accesibile și mai ușor de absorbit. De exemplu, un studiu a constatat o creștere de 3,8 ori a acidului folic în cerealele germinate față de cele obișnuite. Un alt studiu a raportat că vitaminele A, C și E au fost abia detectabile în cerealele uscate, dar în germeni și lăstari, concentrațiile acestora au crescut în mod semnificativ.
3. Germenii și lăstarii cresc disponibilitatea proteinelor
În funcție de sămânța care este încolțită, proteinele sub formă de aminoacizi pot deveni mai concentrate și mai ușor de asimilat în semințele încolțite. Unele studii au arătat că o creștere a aminoacizilor, inclusiv lizină și triptofan, poate avea loc atunci când semințele sunt germinate, iar conținutul de gluten, de exemplu, se poate reduce în cerealele încolțite. În general, cele mai multe studii indică faptul că proteinele devin mai ușor de digerat atunci când semințele sunt germinate. Atunci când o sămânță începe să înmugurească, au loc schimbări chimice naturale și sunt produse enzime pentru ca planta să poată beneficia la maximum de nutrienți.
4. Germenii și lăstarii ajută la scăderea antinutrienților
Germinarea ajută la reducerea drastică a nivelului de substanțe potențial cancerigene și antinutrienți prezente în semințe. Aceste substanțe cancerigene, cunoscute sub numele de aflatoxine, sunt prezente în mod natural în produsele vegetale, inclusiv arahide, migdale, porumb și alte fructe cu coajă. Acestea pot acționa ca toxine în tractul digestiv și pot cauza o serie de probleme digestive. Antinutrienții, cum ar fi acidul fitic, au capacitatea de a se inflitra în minerale și de a le face neasimilabile de către organism. Germinarea te scapă de aceste potențiale probleme.
5. Germenii și lăstarii sporesc conținutul de fibre
Mai multe studii au descoperit că atunci când semințele sunt germinate, le crește conținutul de fibre și devin mai biodisponibile. Rapoartele arată că germinarea produce o creștere a concentrației de fibre brute, fibre care se formează în pereții celulelor plantelor. Când consumăm celuloza brută a plantelor, aceasta nu poate fi absorbită în tractul digestiv și, prin urmare, ajută la eliminarea deșeurilor și toxinelor din organism și reglează peristaltismul intestinal.
6. Germenii și lăstarii fac glutenul mai ușor de digerat
Într-un studiu din 2007 realizat de Journal of Agriculture and Food Chemistry, cercetătorii au analizat diferitele stadii ale germenilor până la o săptămână și concentrațiile de gluten și nutrienți. Aceștia au descoperit că germinarea reduce substanțial glutenul, crescând nivelul de acid folic și fibre alimentare. Alte studii au arătat chiar că, pe măsură ce timpul trece, făina obținută din germeni și lăstari poate avea niveluri și mai scăzute de gluten, crescând disponibilitatea aminoacizilor, grăsimilor și zaharurilor.
7. Germenii și lăstarii reduc alergenii din cereale
În afară de scăderea concentrațiilor de gluten, germinarea poate ajuta și la reducerea altor alergeni alimentari care se găsesc în cereale. Cercetătorii au descoperit în cadrul unui studiu că orezul brun germinat conținea niveluri mult mai mici a doi compuși alergeni, în comparație cu orezul brun neîncolțit. Aceștia consideră că reducerea a fost determinată de anumite activități enzimatice care au avut loc în timpul germinării.
8. Germenii și lăstarii pot spori enzimele și antioxidanții
Conform unui studiu realizat în anul 2013, semințele încolțite de leguminoase pot crește valoarea nutritivă a acestora prin creșterea capacității antioxidante. În semințele încolțite, nivelurile antioxidante au crescut semnificativ și s-au îmbunătățit activitățile anticancerigene și absorbante în comparație cu semințele care nu au fost germinate. Un alt studiu, din anul 2007, a constatat că după ce hrișca a germinat 48 de ore, concentrația de compuși antioxidanți a crescut de aproape 10 ori.
După cum am văzut, germinarea cerealelor pentru o anumită perioadă conduce la creșterea activității enzimelor hidrolitice, îmbunătățirea conținutului unor aminoacizi esențiali, a zaharurilor totale și a anumitor vitamine (în special din grupa B), precum și o scădere a cantității de amidon și antinutrienți. Așadar, ce mai aștepți? Încarcă-te cu energie și sănătate!
Germenii și lăstarii acționează mai bine împreună! De aceea a fost creat BioGreens!
În rândurile de mai sus am văzut extraordinarele beneficii ale germenilor și lăstarilor, acțiuni care sunt cu atât mai necesare în contextul stilului de viață modern. De aceea, îți prezentăm Campionul farmaciei verzi – BioGreens de la Zenyth. Acest produs 100% organic și vegan este extrem de complex și conține grâu verde, orz verde, germeni de grâu, orz, broccoli. Acțiunea acestor elemente esențiale este întărită și completată de superalgele spirulina și chlorella, frunze de mentă și acerola. Iată câteva avantaje practice ale produsului BioGreens:
- Ai un super-aliment natural, cu principii active concentrate.
- Ingredientele acestui produs conțin foarte mulți nutrienți naturali, vitamine, minerale, enzime, aminoacizi esențiali. Fiind un produs 100% natural, cu o formulă echilibrat concepută, acești nutrienți sunt ușor asimilabili și acționează sinergic în organism.
- Fitonutrienții din ingredientele produsului BioGreens sunt foarte concentrați, deci aportul este mai mare decât din germenii, vlăstarii și algele în stare naturală, care conțin și multă apă.
- Dacă nu ai timp să pregătești sau chiar să consumi câte alimente verzi sunt recomandate zilnic, BioGreens este o modalitate rapidă, naturală și foarte sănătoasă de a-ți asigura nutrienții din aceste alimente.
- BioGreens îți aduce un aport de enzime care ajută și la digestia altor elemente din alimentație, precum proteinele.
- BioGreens contribuie în mod eficient la alcalinizarea organismului. Multe din alimentele pe care le consumăm (printre care în primul rând carnea și zahărul) creează un mediu acid care favorizează dezvoltarea bacteriilor patogene și declanșarea reacțiilor inflamatorii.
- BioGreens conține foarte mulți antioxidanți, esențiali pentru sistemul imunitar, detoxifierea organismului, buna funcționare a tuturor organelor și controlul reacțiilor oxidative.
De ce să nu te bucuri și tu chiar acum de beneficiile enorme pentru sănătate ale acestui produs?
Folosește-l și organismul tău îți va mulțumi!
Surse:
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2692609
- westonaprice.org/health-topics/food-features/be-kind-to-your-grains-and-your-grains-will-be-kind-to-you/
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8777015
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2692609
- draxe.com/sprout/
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8153070
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23088738
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2692609
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15927931
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1546053
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7002472
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7971791
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2608636
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17497874
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16244437
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16244437
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23448441
