Categorie

Filtrare produse
0,00 lei
235,00 lei

Prebiotice

Prebioticele sunt substraturi folosite de microorganismele benefice din intestin. Ele pot susține diversitatea microbiotei și tranzitul, însă toleranța diferă, mai ales la persoanele sensibile.

Filtrare produse
0,00 lei
235,00 lei
PHGG, 150 g pulbere

PHGG, 150 g pulbere

Gumă guar parțial hidrolizată Sunfiber®, pentru confort digestiv și reglarea tranzitului intestinal. 150 g pulbere.

109,00 lei

ColonHelp, 480 g pulbere

ColonHelp, 480 g pulbere

ColonHelp, formulă unică 100% naturală cu fibre, pentru detoxifiere, slăbire, reglarea tranzitului intestinal. 480 g pulbere.

Stoc epuizat

104,00 lei

ColonHelp, 240 g pulbere

ColonHelp, 240 g pulbere

ColonHelp, formulă unică 100% naturală cu fibre, pentru detoxifiere, slăbire, reglarea tranzitului intestinal. 240 g pulbere.

Stoc epuizat

54,00 lei

Inulină FOS, 120 g pulbere

Inulină FOS, fibre prebiotice și fructo-oligozaharide pentru flora intestinală, digestie, tranzit și greutate normală. 100% natural, 120 g.

43,00 lei

Prebiotice: ce sunt, cum susțin microbiota intestinală și din ce alimente le obținem?

Prebioticele sunt ingrediente utilizate selectiv de microorganismele din organism, contribuind la obținerea unor beneficii pentru sănătate. Cele mai cunoscute sunt anumite tipuri de fibre și carbohidrați care ajung nedigerați în intestinul gros, unde pot fi utilizați de bacteriile intestinale.

Prin fermentarea prebioticelor, microorganismele produc metaboliți precum acizii grași cu lanț scurt, care participă la menținerea funcțiilor normale ale intestinului.

Prebioticele pot fi obținute din alimentație sau din suplimente și sunt studiate pentru rolul lor în susținerea microbiotei, a tranzitului intestinal și a sănătății digestive.

Ce sunt prebioticele și cum funcționează?

Conform definiției acceptate de International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics (ISAPP), un prebiotic este un substrat utilizat selectiv de microorganismele gazdei, care contribuie la un beneficiu pentru sănătate.

În cazul prebioticelor administrate oral, mecanismul presupune, de regulă, următoarele etape:

  1. Ajung în intestin: anumite fibre și oligozaharide nu sunt digerate de enzimele umane în intestinul subțire.
  2. Sunt utilizate de microbiotă: microorganismele intestinale folosesc aceste substanțe ca substrat pentru activitatea metabolică.
  3. Sunt fermentate: procesul poate genera acizi grași cu lanț scurt, precum acetatul, propionatul și butiratul.
  4. Influențează mediul intestinal: metaboliții rezultați pot contribui la funcționarea mucoasei și la activitatea microbiotei.

Nu toate fibrele sunt prebiotice. Pentru ca un ingredient să fie încadrat în această categorie, trebuie să existe dovezi privind utilizarea sa selectivă de către microorganisme și beneficiul pentru sănătate.

Care sunt cele mai cunoscute tipuri de prebiotice?

Există mai multe categorii de ingrediente cu efect prebiotic, fiecare având proprietăți și mecanisme specifice.

  • Inulina: fibră solubilă prezentă în rădăcina de cicoare, ceapă, usturoi și alte plante. Este fermentată de bacteriile intestinale și poate susține dezvoltarea anumitor populații microbiene.
  • Fructooligozaharidele (FOS): carbohidrați formați din lanțuri scurte de fructoză, utilizați selectiv de anumite bacterii intestinale.
  • Galactooligozaharidele (GOS): oligozaharide studiate pentru efectele asupra microbiotei, în special asupra unor specii de Bifidobacterium.
  • Lactuloza: carbohidrat sintetic care poate fi fermentat de microbiota intestinală. Este utilizat și ca medicament pentru tratarea constipației și a encefalopatiei hepatice.
  • Amidonul rezistent: o formă de amidon care nu este digerată complet în intestinul subțire și poate fi fermentată în colon. Este studiat pentru efectele asupra producerii de butirat și a metabolismului intestinal.

Efectele acestor ingrediente nu sunt identice. Tipul de prebiotic, cantitatea administrată și compoziția microbiotei pot influența rezultatele.

Ce beneficii pot avea prebioticele?

Prebioticele sunt studiate pentru influența asupra microbiotei și a unor funcții digestive și metabolice. Beneficiile depind de ingredient și de cantitatea consumată.

1. Susținerea microbiotei intestinale

Prebioticele furnizează substraturi pentru anumite microorganisme intestinale. Inulina, FOS și GOS, de exemplu, sunt studiate pentru capacitatea lor de a favoriza dezvoltarea unor bacterii precum Bifidobacterium.

2. Producerea acizilor grași cu lanț scurt

Fermentarea prebioticelor poate genera acetat, propionat și butirat. Acești metaboliți participă la procesele fiziologice intestinale. Butiratul reprezintă o sursă importantă de energie pentru celulele colonului.

3. Susținerea tranzitului intestinal

Unele prebiotice contribuie la creșterea masei fecale și pot influența timpul de tranzit. Efectul depinde de tipul fibrei și de cantitatea administrată.

4. Susținerea absorbției mineralelor

Anumite prebiotice, în special unele fructani și oligozaharide, au fost studiate pentru influența asupra absorbției mineralelor precum calciul și magneziul.

5. Interacțiunea cu sistemul imunitar

Microbiota intestinală comunică permanent cu sistemul imunitar. Metaboliții produși prin fermentarea prebioticelor pot influența această interacțiune, însă efectele depind de ingredient și de contextul individual.

Care este diferența dintre prebiotice și fibre?

Prebioticele și fibrele alimentare sunt categorii care se suprapun, dar nu sunt sinonime.

Fibrele alimentare reprezintă componente ale alimentelor vegetale care nu sunt digerate complet de enzimele umane. Unele contribuie la creșterea volumului scaunului, altele sunt fermentate de microbiota intestinală.

Prebioticele reprezintă o categorie mai specifică: sunt substraturi utilizate selectiv de microorganisme și pentru care există dovezi privind un beneficiu pentru sănătate.

Astfel, toate prebioticele alimentare sunt substraturi cu proprietăți specifice, dar nu toate fibrele îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate prebiotice.

Din ce alimente putem obține prebiotice?

O parte dintre prebiotice se găsesc în mod natural în alimente vegetale. Includerea unei varietăți de astfel de alimente poate contribui la diversitatea substraturilor disponibile microbiotei intestinale.

Printre sursele alimentare se numără:

  • Ceapa și usturoiul: furnizează fructani și alte componente fermentabile.
  • Cicoarea: rădăcina de cicoare este o sursă concentrată de inulină.
  • Sparanghelul și anghinarea: conțin fibre cu potențial prebiotic.
  • Bananele: conțin fibre și, în special când sunt mai puțin coapte, amidon rezistent.
  • Leguminoasele: fasolea, lintea și năutul furnizează fibre și oligozaharide fermentabile.
  • Ovăzul și cerealele integrale: oferă diferite tipuri de fibre care susțin activitatea microbiotei.
  • Cartofii și orezul răcite după preparare: pot conține cantități mai mari de amidon rezistent, format în urma procesului de răcire.

Conținutul de prebiotice diferă în funcție de aliment, soi, gradul de maturare și modul de preparare.

Prebioticele sub formă de suplimente

Suplimentele prebiotice pot oferi cantități concentrate și bine definite de anumite fibre sau oligozaharide. Sunt disponibile sub formă de pulbere, capsule sau ingrediente incluse în formule pentru sănătatea digestivă.

Printre ingredientele întâlnite frecvent se numără:

  • Inulina din rădăcină de cicoare
  • Fructooligozaharidele (FOS)
  • Galactooligozaharidele (GOS)
  • Fibrele de acacia
  • Amidonul rezistent

Alegerea unui produs ar trebui să țină cont de tipul de fibră, cantitatea furnizată și toleranța digestivă individuală.

Cum se administrează prebioticele?

Cantitatea potrivită depinde de ingredient, formulă și alimentația zilnică. Nu există o doză universală valabilă pentru toate prebioticele.

Pentru o toleranță digestivă mai bună, este utilă respectarea câtorva recomandări:

  • Introducerea treptată: creșterea progresivă a aportului de fibre poate reduce riscul de balonare și gaze.
  • Respectarea dozei recomandate: cantitățile mai mari nu înseamnă automat beneficii suplimentare.
  • Hidratarea adecvată: aportul suficient de apă este important atunci când crește consumul de fibre.
  • Atenția la toleranță: reacțiile digestive pot varia în funcție de tipul de prebiotic și de sensibilitatea individuală.

Persoanele cu sindrom de intestin iritabil sau sensibilitate la FODMAP pot reacționa la anumite prebiotice, în special la inulină și FOS. În aceste situații, alegerea fibrelor trebuie adaptată toleranței individuale.

Prebioticele și probioticele: cum se completează?

Prebioticele și probioticele pot avea roluri complementare în susținerea microbiotei intestinale.

Probioticele furnizează microorganisme vii care pot oferi beneficii pentru sănătate, în timp ce prebioticele reprezintă substraturi utilizate de anumite microorganisme.

Produsele care combină probiotice și prebiotice sunt cunoscute sub denumirea de sinbiotice. În funcție de formulă, componentele pot acționa complementar sau pot fi selectate pentru a funcționa împreună.

Asocierea celor două categorii nu garantează automat un efect superior. Beneficiile trebuie demonstrate pentru combinația și cantitățile utilizate.

Pot provoca prebioticele balonare?

Da. Deoarece multe prebiotice sunt fermentate de bacteriile intestinale, procesul poate produce gaze. La unele persoane pot apărea balonare, flatulență, crampe sau modificări ale tranzitului intestinal.

Aceste manifestări sunt mai probabile atunci când aportul crește brusc sau când sunt consumate cantități mari de fibre fermentabile.

Persoanele cu sensibilitate digestivă pot tolera diferit inulina, FOS și GOS. Introducerea treptată și alegerea ingredientelor potrivite pot contribui la reducerea disconfortului.