La nivelul organismului nostru, „hormonul somnului” prezintă mai multe beneficii, de la ameliorarea durerii și creșterea fertilității, până la contribuția în procesul de pierdere în greutate.
Produsă de glanda pineală și de alte organe, precum pielea, măduva osoasă, retina și tractul gastro-intestinal, melatonina este un derivat al serotoninei, supranumită și „hormonul fericirii”. Sinteza de melatonină depinde de condițiile de lumină sau întuneric existente, având în vedere că un procent de 70% din totalul acesteia din organism este produs pe timp de noapte. De aceea, în condiții de lumină excesivă (de zi), sinteza hormonului scade.
1. Melatonina este un puternic antioxidant
Printre cele mai studiate proprietăți ale melatoninei se numără și efectul antioxidant, ce contribuie în timpul nopții la combaterea radicalilor liberi. Astfel, se pare că melatonina are o putere antioxidantă cu 200% mai mare decât vitamina E și, mai mult decât atât, s-a dovedit a fi superioară chiar și glutationului și vitaminei C, în reducerea daunelor oxidative.
De aceea, melatonina joacă un rol esențial în combaterea bolilor apărute din cauza radicalilor liberi, de la boli cardiovascuare la cancer. Mai mult, în cazul femeilor aflate la menopauză, s-a constatat faptul că melatonina inhibă peroxidarea lipidelor, adică deteriorarea celulelor adipoase din cauza radicalilor liberi, favorizând scăderea nivelului de colesterol LDL (colesterolul rău), una dintre cauzele primare în formarea aterosclerozei. În cazul bărbaților, un studiu efectuat pe aceștia sugerează faptul că melatonina reduce nivelul stresului oxidativ. Tot aici, alte boli precum degenerescența maculară, sindromul respirator acut sever, glaucomul sau sepsisul s-au arătat a fi influențate de creșterea nivelului de melatonină.
2. Melatonina și bolile cardiovasculare
Având în vedere studiile desfășurate în contextul uneia dintre țările aflate pe primele locuri în apariția mortalității cauzată de bolile cardiovasculare, melatonina a fost atent examinată în acest sens. De aceea, au fost furnizate numeroase dovezi care susțin protecția antioxidantă a melatoninei împotriva leziunilor musculare cardiace, reducând daunele provocate de un atac de cord și îmbunătățind funcția de pompare a inimii în urma unui atac de cord.
De asemenea, s-a dovedit că melatonina poate scădea nivelul colesterolului total și al LDL-ului și crește nivelul colesterolului HDL. Mai mult, se pare că indivizii cu sindrom metabolic au o rată mai mică de producție a melatoninei comparativ cu persoanele care nu prezintă această afecțiune. Tot aici, se pare că persoanele cu tulburări metabolice ale tensiunii arteriale și cele care țin de managementul colesterolului și al zahărului din sânge (care sunt tot caracteristici clasice ale sindromului metabolic) posedă niveluri mai scăzute de melatonină decât cele cu funcție metabolică normală.
3. Melatonina poate preveni îmbătrânirea
Imunosenescența reprezintă scăderea imunității, pe măsură ce organismul îmbătrânește. Din această cauză, corpul este mai predispus la boli infecțioase și cancer, pe fondul diminuării capacității sistemului imunitar de a răspunde la stimularea antigenică. Acest lucru are ca rezultat modificarea micromediului citokinelor și afectarea imunității înnăscute și adaptative. În contextul îmbătrânirii, mulți hormoni care sunt asociați cu menținerea funcției imune scad, iar relația dintre sistemul endocrin și sistemul imunitar este considerată de o importanță crucială în fiziologia umană normală și în medierea bolilor degenerative asociate vârstei. De aceea, s-a studiat dacă scăderea producției unui număr de hormoni asociați cu îmbătrânirea, cum ar fi hormonul de creștere, estrogenul, dehidroepiandrosteronul, precum și a melatoninei, joacă un rol semnificativ în contribuția la imunosenescență. Dintre cele menționate, s-a demonstrat că melatonina are un efect general de îmbunătățire a imunității la multe specii de animale, precum și la oameni.
Melatonina poate avea un impact uriaș asupra îmbătrânirii, potrivit cercetărilor cronobiologice. Acest neurohormon poate reduce deteriorarea pielii cauzată de radiațiile UV, care este una dintre cauzele majore ale îmbătrânirii pielii. În timp ce tindem să ne concentrăm asupra aspectelor superficiale ale îmbătrânirii, cum ar fi ridurile și alte semne provocate de radiațiile UV, îmbătrânirea internă este la fel de importantă. Melatonina pare să reducă și modificările legate de vârstă ale organelor și oaselor noastre, acționând ca un agent anti-îmbătrânire în tot corpul.
Tot în contextul îmbătrânirii, pierderea osoasă este o problemă majoră, iar fracturile și alte leziuni pot provoca suferință pentru persoanele aflate în această situație. Melatonina poate reduce pierderile osoase legate de îmbătrânire, permițând persoanelor în vârstă să ducă vieți cu mai puțină frică de fracturi. Mai mult, efectele antioxidante ale hormonului par a fi deosebit de ridicate în creier, unde deteriorarea oxidativă poate duce la demență senilă, pierderea memoriei și o varietate de declin cognitiv legat de vârstă, aspecte pe care le vom explica în continuare.
4. Melatonina contribuie la încetinirea apariției bolii Alzheimer
O altă proprietate importantă a melatoninei este capacitatea sa de a traversa bariera hematoencefalică. Astfel, s-a demonstrat că administrarea de melatonină crește nivelul melatoninei din creier, având efecte benefice în sănătatea sistemului nervos. Melatonina protejează, de asemenea, bariera hematoencefalică, în special în cazurile de leziuni hipoxice care pot provoca o permeabilitate crescută a barierei hematoencefalice și pot duce la deteriorarea țesutului delicat al creierului. Cercetările desfășurate în ultimul deceniu au indicat efectele benefice ale melatoninei în modele experimentale de tulburări neurodegenerative, în special la cele legate de deteriorarea oxidativă.
Așadar, melatonina poate contribui la întârzierea apariției bolii Alzheimer și la protejarea structurilor celulare vitale, precum mitocondriile, de deteriorarea oxidativă. Scăderea funcției mitocondriale este o caracteristică distinctivă a multor boli neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer, boala Parkinson și boala Huntington. Mai mult, investigații mai recente arată că melatonina poate preveni moartea celulelor creierului, menținând în același timp metabolismul energiei și oxigenului în mitocondriile neuronale puternic stresate. Bine de știut este faptul că în cazul tratamentului unei boli Alzheimer înaintate, nu se recomandă administrarea de melatonină, întrucât poate induce stări de somn și agitație.
5. Melatonina poate ajuta în combaterea obezității
Cunoaștem faptul că în ultimii ani, stresul, alimentația necorespunzătoare sau lipsa de somn sunt aspecte care nu doar că au suferit o multiplicare, dar provoacă și creșterea obezității în rândul populației. Un studiu recent desfășurat pe femeile care au sindromul alimentației nocturne (o tulburare alimentară care presupune consumul excesiv de mâncare pe timpul nopții) a arătat fapul că aceste femei au manifestat tulburări ale ritmului circadian (adică ceasul nostru interior), care au contribuit și la afectarea nivelului de cortizol (hormonul stresului, care poate favoriza creșterea în greutate) și de grelină (hormonul care stimulează foamea).
În urma studiilor desfășurate pe rozătoarele de vârstă mijlocie, s-a constatat că administrarea zilnică de melatonină suprimă grăsimea abdominală, nivelul de leptină plasmatică și nivelul insulinei, reducând în același timp greutatea corporală și aportul de alimente. Alți cercetători au raportat că melatonina a fost asociată cu scăderea grăsimii intraabdominale, scăderea nivelului de insulină și leptină plasmatică și absența creșterii în greutate legată de înaintarea în vârstă.
De unde ne putem furniza aportul zilnic de melatonină?
O cantitate de 0,5 până la 3 miligrame de melatonină se recomandă să se administreze pe zi, pentru ca aceasta să își poată face efectul. Printre alimentele bogate în melatonină se numără:
- Cireșele – sucul de cireșe este printre cele mai cunoscute ajutoare pentru somn, crescând nivelul de melatonină din organism.
- Fructele goji – cunoscute pentru efectele anti-îmbătrânire, fructele goji îmbunătățesc somnul.
- Ouăle – bogate în melatonină, dar și în proteine și fier, fiind alimente foarte nutritive.
- Peștele – somonul și sardinele au un conținut ridicat de melatonină, oferindu-ne acizi grași omega-3.
- Nucile – fisticul și migdalele sunt printre cele mai bogate surse în melatonină, fiind o sursă importantă de antioxidanți, grăsimi omega-3 și minerale.
Cu ajutorul acestor alimente, organismul asimilează cantitatea necesară de melatonină, dar de multe ori, când nu le consumăm, suplimentele alimentare ne vin în ajutor și ne salvează. Dintre acestea fac parte Melatonin 3 mg și Melatonin Forte 10 mg de la Zenyth, fiind suplimente naturale de înaltă calitate.
Surse:
chronobiology.com/melatonin-may-key-fountain-youth/
lifeextension.com/magazine/2012/9/7-ways-melatonin-attacks-aging-factors
mdpi.com/2075-4426/11/4/274
webmd.com/diet/foods-high-in-melatonin#2
